D-na lect. univ. dr. Oana-Lăcrămioara Bădărău
Cu o experiență de peste 20 de ani în învățământ, duminică 2 februarie 2025, lect. univ. dr. Oana-Lăcrămioara Bădărău a susținut examenul pe postul de lector în cadrul Facultății de Istorie, Geografie și Științe Sociale, Departamentul de Științe Umane și Social-Politice din Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. În prezența studenților specializării Asistență Socială, anul 3 și a comisiei de concurs, doamna Oana-Lăcrămioara Bădărău a prezentat tema Violența domestică: cauzalitate, factori de risc și teorii explicative. De-a lungul anilor, aceasta a susținut cursuri precum Asistența socială a familiei și copilului, Consiliere în asistență socială, Introducere în asistență socială ș.a., iar de 4 ani colaborează cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, unde la Specializarea Asistență Socială, atât la nivel de licență, cât și la masterat predă discipline precum: Abuz și violență domestică, Adopție și plasament familial, Managementul organizațiilor de asistență socială.
Lect. univ. dr. Oana-Lăcrămioara Bădărău a absolvit Facultatea de Filosofie (specializarea Asistență Socială) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în anul 1996, continuând cu studii Aprofundate „Acțiune socială și resurse umane” la aceeași universitate, în anul 2000. Atât pe parcursul anilor de studii, cât și ca specialist a beneficiat de mai multe burse, stagii de pregătire și vizite de lucru în Franța, Germania, Portugalia.
În anul 2012 a obținut titlul de Doctor în Sociologie cu lucrarea: „Protecția copilului abuzat. Servicii de sprijin și recuperare socială” la Universitatea de Vest din Timișoara. A redactat articole de specialitate și a participat la numeroase conferințe cu lucrări științifice în special din sfera asistenței sociale a familiei și copilului, asistenței sociale a persoanelor abuzate, sistemul de servicii sociale etc. De asemenea, a lucrat ca practician, dar și ca expert în echipe de cercetare interinstituțională sau de implementare a unor proiecte cu finanțare CNCSIS, PHARE, FSE-PODRU 2007-2013, UNICEF și UNFPA.
Istoria în noile Planuri-Cadru. Analiză succintă și propuneri
Descarcă document pdf
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale
Istoria în noile Planuri-Cadru. Analiză succintă și propuneri
În ultimii 35 de ani am asistat la numeroase reforme ale sistemului educațional din România, unele dintre ele cu efecte negative. În urma acestora, am constatat o situaţie certă: în rândul disciplinelor studiate la gimnaziu și liceu, rolul Istoriei s-a deteriorat constant și sigur.
La 31 ianuarie 2025 a fost pus în dezbatere publică un nou proiect de reformă care privește, de această dată, doar învățământul liceal. Fără a intra în detalii, o primă observație este legată de dispariția Istoriei din trunchiul comun de la clasele a XI-a și a XII-a, de la profilul real. Cum, în mod firesc, această propunere a generat o vehementă reacție publică, Domnul Ministru Daniel David a precizat că, dimpotrivă, noile măsuri au menirea să consolideze rolul disciplinei Istorie.
Pentru că încă ne aflăm în perioada dezbaterii publice considerăm util să exprimăm punctul nostru de vedere. Cunoașterea istoriei naționale și încadrarea acesteia în cea universală este cheia de boltă a formării conștiinței civice la adolescenţi şi tineri. Nu putem fi de acord cu limitarea accesului elevilor la informaţiile absolut necesare prin plasarea Istoriei în trunchiul comun numai în cazul claselor a IX-a și a X-a. Traversăm o perioadă extrem de complicată la nivel internațional și se vorbește chiar despre un „al Doilea Război Rece”. Pe plan intern, recentele alegeri au condus la o situație inedită, care a creat condițiile ideale pentru propagarea teoriilor pescuitorilor în ape tulburi. Tânăra generație trebuie să înțeleagă realitatea şi provocările contemporane cu ajutorul școlii și nu doar prin intermediul platformelor de socializare şi al versiunilor oferite, aleatoriu, de o simplă căutare pe internet.
Referindu-ne la locul și rolul Istoriei în programele de la ciclul liceal, considerăm că numărul de ore alocat acesteia la toate clasele, respectiv câte o oră la clasele a IX-a și a X-a și nici o oră la clasele a XI-a și a XII-a este, categoric, periculos. De aceea, propunem alocarea în cadrul trunchiului comun a câte două ore de istorie pentru clasele a IX-a și a X-a și a câte o oră de istorie pentru clasele a XI-a și a XII-a.
Fără a îmbrăţişa abordarea etnocentristă, constatăm că intenţia de a reforma curricula vine în contradicție cu faptul că în orice stat democratic se studiază, în calitate de disciplină distinctă, istoria țării respective. De aceea, nu este firesc ca „Istoria românilor” să fie studiată doar prin intermediul unor „unități de învățare” topite în istoria universală.
Ca o posibilă alternativă, propunem realizarea unui manual de „Istoria românilor și a sud-estului european”, cu unități de învățare care să cuprindă o mai bună integrare a istoriei românilor în istoria europeană și mai ales cea sud-est europeană. Noua paradigmă ar conduce la o mai bună corelare a aspectelor de istorie a românilor cu cele de istorie europeană. Propunerea noastră constă în restructurarea curriculei, așa încât la clasele a IX-a și a X-a să se predea „Istoria universală”, iar la clasele a XI-a și a XII-a „Istoria românilor și a sud-estului european”.
În contextul în care educația și societatea contemporană se confruntă cu diferite provocări ultra-naționaliste, xenofobe și extremiste considerăm necesară abordarea complexă a intoleranței și genocidelor din Europa în cadrul unei discipline intitulate „Istoria genocidelor din Europa contemporană”, precum și a regimurilor politice totalitare în cadrul disciplinei „Istoria extremismelor în secolul al XX-lea”.
Pe aceste temeiuri, facem apel la factorii de răspundere și la profesioniștii care predau, cercetează și elaborează curricula pentru Istorie, să asigure acestei discipline locul meritat în noul Plan-Cadru de Învățământ, astfel încât, cunoscând trecutul, elevii să reuşească să înţeleagă şi să-și explice fenomenele complexe ale lumii contemporane, pentru a deveni cetățeni onești și responsabili.
3 februarie 2025
Read MoreComunicat privind proiectele de planuri cadru pentru învățământul liceal aflate în dezbatere publică
Descarcă document pdf
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale
Departamentul de Geografie
Comunicat privind proiectele de planuri cadru pentru învățământul liceal aflate în dezbatere publică
Colectivul de geografi de la Departamentul de Geografie USV a constatat cu multă îngrijorare că, în noile Planuri-Cadru, Geografia a fost eliminată pe anumite niveluri de studiu, situație care va impacta negativ rolul acestei discipline în formarea tinerelor generații. Nu este o noutate ceea ce se întâmplă, având în vedere că Geografia a suferit un proces continuu de comprimare în ultimii 35 de ani și de decădere a statutului său. Considerăm că a venit momentul în care nu mai putem accepta ca unei discipline care a adus rezultate prestigioase României la concursuri și olimpiade internaționale, care este atât de utilă și atractivă elevilor să i se reducă atât de dramatic numărul de ore la ciclul superior al claselor liceale (clasele a XI-a și a XII-a). Aducem în fața decidenților, a elevilor, părinților și a întregii opinii publice câteva argumente prin care demonstrăm rolul important pe care îl are Geografia în pregătirea tinerilor pentru viață, în cunoașterea prezentului, dar și a provocărilor cu care se va confrunta societatea în viitor.
Aplicabilitatea practică a geografiei este de necontestat. Geografia are numeroase aplicații practice în viața de zi cu zi, în domenii precum: i) planificare urbană și dezvoltare regională – ajută la organizarea eficientă a orașelor, stabilirea infrastructurii și dezvoltarea durabilă a regiunilor, ii) gestionarea resurselor naturale – studiul geografiei permite utilizarea responsabilă a resurselor naturale, precum apa, solul, minereurile, substanțele minerale și pădurile, pentru a evita degradarea mediului, iii) previziunea și managementul dezastrelor naturale – prin analiza riscurilor seismice, vulcanice și climatice, geografia contribuie la prevenirea și gestionarea dezastrelor, iv) agricultură și utilizarea terenurilor – geografia ajută la alegerea tipurilor de culturi adecvate, a unor practici agricole în funcție de sol și climă, v) transport și logistică – geografia este esențială pentru organizarea rețelelor de transport și logistică, optimizând rutele pentru reducerea costurilor și impactului asupra mediului, vi) turism – geografia ajută la promovarea destinațiilor și la dezvoltarea sustenabilă a acestora, vii) protecția mediului – geografia contribuie la studierea schimbărilor climatice și la implementarea unor politici de protecție a ecosistemelor, viii) cartografie și GIS (Sisteme informatice geografice) – aceste tehnologii sunt utilizate în navigație, analiză spațială, amenajare urbană, dotarea infrastructurală a teritoriului și monitorizarea mediului, ix) geopolitică și relații internaționale – analiza geografică influențează strategiile economice, politice și militare ale statelor, x) educație și conștientizare – geografia ajută la înțelegerea diversității culturale, a mediului și a interdependenței globale. Geografia pregătește un elev pentru realitățile vieții, iar elevii din clasele a XI-a și a XII-a nu pot fi private de acest obiect.
Geografia dezvoltă imaginația dar și gândirea critică, pragmatică, analitică dar și capacitatea de sinteză la elevi. Geografia este profund ancorată în realitatea proceselor și fenomenelor care preocupă omenirea în prezent (distrugerea stratului de ozon, încălzirea globală, proliferarea teritorială a ploilor acide, a deșeurilor, supraexploatarea resurselor – subsolice, solice, ape, păduri, degradarea mediului, explozia demografică și urbană, migrații ale populației ș.a.) explicând aceste procese și dând soluții viabile pentru controlul lor. Studierea Geografiei le dă posibilitatea elevilor români, să contribuie încă din clasele a XI-a și a XII la rezolvarea problemelor lor, ale comunității, națiunii și de ce nu a celor regionale sau chiar globale.
Geografia inoculează și cultivă sentimentul apartenenței la locul și cultura în care ne-am născut, la comunitate, cultivă spiritul ecologic, estetic și protectiv al nostru față de mediului de viață, interculturalitatea, toleranța, înțelegerea față de cei din jur. Mediul geografic este tot una cu mediul de viață al elevului până la 18 ani, iar acesta trebuie ajutat să-l descopere, să-l înțeleagă, trebuie educat să-l respecte, să-l protejeze, să-l înfrumusețeze, să-l valorifice, să-l amenajeze, să-l promoveze. Această disciplină clădește spiritul patriotic, respectul și dragostea față de țară și cultivă apartenența noastră la spațiul carpato-danubiano-pontic, european și euroatlantic. Geografia joacă un rol esențial în formarea culturii generale, a spiritului enciclopedic și explorator al realității oferind cunoștințe despre lumea înconjurătoare și dezvoltând o înțelegere profundă a relațiilor dintre oameni și mediul în care trăiesc.
Prin specificul său, Geografia este una dintre disciplinele care oferă poate cel mai bun cadru abordării interdisciplinare în educație, considerată fundamentală în învățământul contemporan.
Nu în ultimul rând geografia contribuie la integrarea elevilor în realitate, ajutându-i la orientarea în spațiu și ancorarea în timp. Geografia vede mediul geografic ca un tot unitar, îi explică cauzal nașterea, evoluția, structura, funcționalitatea, dezechilibrele și riscurile care-l afectează. Este știința care îi ajută pe elevi să stăpânească cel mai bine analiza spațială, de la microscară la macroscară, care analizează procesele și fenomenele din natură, societate și economie în interrelațiile lor intime și în contextul lor temporal.
Argumentele sunt mai numeroase și ar putea continua.
În contextul zilelor noastre, cu o societate aflată într-o dinamică accentuată pe multe planuri, Geografia își păstrează puterea analitică și sintetică de explorare multicriterială a realității și râmâne în multe situații singura știință care oferă soluții viabile la problemele, soluții departajate pe diferite scări ale timpului și spațiului.
Geografii suceveni solicită realocarea (la toate filierele și profilele) celor două ore care erau obligatorii și care au fost eliminate inexplicabil de la clasele a XI-a și a XII-a, menținerea Geografiei ca probă scrisă la alegere la examenul de bacalaureat pentru toate filierele, profilurile și specializările și recunoașterea importanței acestei discipline în cadrul științelor naturii, dar și în cadrul ariei curiculare Om și societate.
Director de Departament: Lector univ. dr. Despina SAGHIN
Prodecan: Conferențiar univ. dr. Ionuț CRISTEA
Director al Centrului de Cercetare în Geografie Aplicată – GeA: Conf. univ. dr. habil. Dumitru MIHĂILĂ
Read MorePROGRAMARE RESTANTE SI MARIRI DE NOTE, SEM. 1 2024-2025
- Restantele pentru disciplinele din sem.1 si maririle de note se desfasoara in perioada 10 februarie – 16 februarie 2025 – programare descarca aici modificat azi 05.2.2025
- Cerere marire a notei – descarca aici